Comisia Europeană și România: ce e de știut despre „guvernul” Europei

Află ce este Comisia Europeană, ce roluri îndeplinește în Europa și cum afectează România;

Descoperă prioritățile Comisiei Europene pe 2019-2024 și vezi cum poți influența chiar tu hotărârile ei.

Cu toții auzim aproape zilnic în presă despre lucrări realizate din fonduri europene, proiecte grandioase, începuturi de autostrăzi și așa mai departe, însă te-ai întrebat vreodată cum ajung banii pentru aceste modernizări în buzunarul României? 

Mulți dintre noi se mulțumesc prin a spune „sunt bani europeni” sau „ni i-a dat Europa”, iar aceste răspunsuri nu sunt total greșite, doar neinformate sau pur și simplu „leneșe”.

În realitate, fondurile europene vin în România de la un “guvern” de rang mai înalt decât cel român, și anume Comisia Europeană.

Continuă să citești și află ce este Comisia Europeană, cum lucrează aceasta în interesul țărilor din UE și cum putem fiecare dintre noi să influențăm deciziile acestui “guvern” european pentru a ne merge mai bine în România.

Cuprinsul articolului

    Ce este Comisia Europeană?

    Având sediul la Bruxelles în făloasa clădire Berlaymont, Comisia Europeană are câte o reprezentanță în fiecare stat membru al UE (cea din România este la București), acestea având principalul rol de a fi vocea CE și de a urmări îndeaproape ce se întâmplă în fiecare stat.

    Sediu Comisia Europeană: cladirea Berlaymont
    © EmDee / license: CC by 4.0

    Urmând comparația făcută la începutul articolului, putem considera Comisia Europeană ca fiind “guvernul” Europei. În același timp, CE este una dintre cele 3 instituții europene principale, alături de Parlamentul European și Consiliul UE.

    Iar după cum știm cu toții, un guvern este format din mai mulți miniștri, fiecare dintre aceștia fiind repartizați pe diferite domenii (ex: Ministrul Mediului, Ministrul Transporturilor etc). Pe același model merge și CE.

    Membrii Comisiei Europene

    Comisia Europeană este formată din:

    • Un președinte / “prim-ministrul”;
    • 27 de comisari (câte unul din fiecare stat membru UE) / “miniștrii”.

    Pentru a înțelege mai ușor, la fel cum un prim-ministru își alege completul de miniștri, care mai apoi trebuie să treacă de votul din Parlament, așa procedează și președintele Comisiei Europene.

    Acesta din urmă trebuie să formeze o echipă de 27 de comisari, aleși din sugestiile primite din partea fiecărui stat membru UE și împărțiți după cum urmează:

    • 8 vice-președinți;
    • 1 comisar pe funcția de Înalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate;
    • 18 alți comisari, fiecare pe un anumit domeniu de activitate.
    Infografic cu membrii de la Comisia Europeană și președintele

    Pentru a își începe activitatea, această echipă trebuie să obțină mai întâi votul majorității în Parlamentul European ca, mai apoi, să fie aprobată de liderii naționali din Consiliul European.

    Este inevitabil faptul că fiecare ministru trebuie să stea la cârma unui minister. Prin urmare, comisarii europeni conduc așa-numitele direcții generale, fiecare ocupându-se de propriul său domeniu de activitate.

    Câteva exemple de DG:

    • AGRI (Direcția generală de agricultură și dezvoltare rurală);
    • EAC (Direcția generală pentru educație, tineret, sport și cultură);
    • MOVE (Direcția generală pentru mobilitate și transporturi).

    Cu toate acestea, având în vedere că fiecare comisar reprezintă un stat membru, întrebarea vine: ce îi oprește să tragă sfori doar în interesul țării lor? Ei bine, răspunsul este simplu: un jurământ.

    Astfel, actuala comisie, investită în funcție la finele lui 2019 pentru un mandat de 5 ani (care se va termina pe 31 octombrie 2024) a jurat în ianuarie 2020 că va respecta tratatele și Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene, și că își va exercita responsabilitățile în deplină independență și în interesul general al Uniunii.

    „Europa avansează doar dacă pășim cu toții în față, dacă reconciliem interesele naționale cu interesul european mai larg. (…) Când suntem uniți, suntem cu toții mai puternici.”

    Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene pe 2019-2024

    Președintele Comisiei Europene

    Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, vorbind în PE
    © European Union 2019 – Source: EP / license: CC by 4.0.

    Actualul președinte și al 13-lea în istoria Uniunii Europene este nemțoaica Ursula von der Leyen, fost multiplu ministru al Germaniei și doctor în medicină.

    Coincidență sau nu? Ursula von der Leyen s-a născut în Bruxelles, așa-numita capitală a Europei, și chiar dacă a activat cea mai mare parte a carierei politice în Germania, aceasta a ajuns în fruntea CE, instituție care, după cum ați aflat deja, are sediul tocmai în Bruxelles.

    Cum este ales președintele Comisiei Europene

    Înainte ca un nou președinte să fie investit în funcție, acesta trebuie să primească undă verde de la alte două instituții europene.

    Astfel, Ursula von der Leyen a trebuit să fie mai întâi nominalizată de liderii naționali întruniți în Consiliul European, iar mai apoi să fie votată de o majoritate în Parlamentul European.

    Rolul Comisiei Europene în România și Europa

    CE a fost numită neoficial:

    • „Singurul organism plătit să gândească european” (de Catherine Day, fost secreter general al Comisiei Europene);
    • „Gardian al tratatelor”.

    Vă veți da seama de ce a primit aceste apelative citind mai jos despre cele 4 mari roluri îndeplinite de Comisia Europeană, conform site-ului oficial al Uniunii Europene.

    1. Legiuitorul Europei

    Ciocan peste steagul UE reprezentând faptul că Comisia Europeană este legiuitorul UE, cu efecte inclusiv în România

    Comisia Europeană este singura instituție europeană care are posibilitatea de a propune noi acte legislative, care, desigur, au impact și în România.

    Putem spune că CE acționează ca un „creier” aflat într-un continuu proces de brainstorming pentru a servi mai bine interesele atât a românilor, cât și a celorlaltor națiuni membre ale UE, în special în ceea ce privește chestiunile care nu pot fi rezolvate la nivel național.

    Ca exemplu avem Legea Europeană a Climei, care prevede ținta obligatorie de a aduce „bătrânul continent” la zero emisii de gaze cu efect de seră până în 2050.

    Prin urmare, ar trebui să vedem tot mai puține mașini poluante în anii ce urmează, iar calitatea aerului va trebui să se îmbunătățească.

    Mențiune: când un proiect sau o propunere este discutată pe masa comisiei, fiecare dintre cei 27 de comisari votează, iar voturile cântăresc la fel de mult.

    2. Administrator al fondurilor europene

    Clădiri europene și simbolul euro reprezentând faptul că Comisia Europeană este administratorul UE și a fondurilor europene din România

    La începutul acestui articol am aflat că această instituție este cea care decide unde să meargă fondurile europene și, evident, de aceea o putem asemui cu un administrator al Europei.

    Comisia Europeană alcătuiește bugetele anuale și setează direcția în care se îndreaptă banii, desigur, necesitând aprobarea Parlamentului European și a Consiliului UE.

    De asemenea, prin Curtea de Conturi, CE asigură verificarea cheltuielilor, astfel evitând eventualele ilegalități.

    3. Gardian al tratatelor

    Balanță reprezentând controlul corect al legii și dreptății În Europa

    Legile europene nu ar putea fi respectate cu strictețe fără un organism care să asigure acest lucru. Astfel, Comisia Europeană, ajutată de Curtea de Justiție, supraveghează aplicarea corectă a legislației UE în fiecare stat membru, inclusiv în România.

    4. Ambasadorul Europei

    Fiind alcătuită dintr-un complet de comisari din toate țările Uniunii Europene, Comisia Europeană acționează ca un reprezentant al acestora, negociând în numele tutoror, în special în ceea ce privește acordurile internaționale, politicile de comerț și ajutorul umanitar.

    Cele 6 priorități ale Comisiei Europene pentru 2019-2024

    Deja am aflat ce este și cu ce se ocupă de fapt Comisia Europeană, însă acum e timpul să fim mai concreți și să aruncăm o privire la obiectivele acesteia pe 2019-2024, setate de președintele Ursula von der Leyen.

    1. Pactul Ecologic (Verde) European

    ​Schimbările climatice au devenit un pericol tot mai mare la adresa umanității, iar Europa este unul dintre continentele care ia măsuri într-un mod constant cu privire la această problemă, urmărind creșterea sustenabilității în toate statele membre ale UE.

    Vreau ca Europa să devină primul continent neutru din lume din punct de vedere climatic.

    Ursula von der Leyen, în cadrul prezentării planului pentru dezvoltarea Europei

    2. O Europă pregătită pentru era digitală

    Trăim într-un secol în care tehnologia avansează la o viteză incredibilă, iar Comisia Europeană vrea să se asigure că cetățenii Europei țin pasul.

    Una dintre principalele măsuri luate în această privință este implementarea Planului de acțiune pentru educația digitală (2021-2027), care va aduce un sistem digital de înaltă calitate și accesibil în Europa.

    Astfel, din 2021, ne putem aștepta la schimbări în bine în ceea ce privește disponibilitatea mijloacelor de comunicare digitale, în special în cadrul familiilor defavorizate, dar nu numai.

    3. O economie în serviciul cetățenilor

    Încă există, evident, oameni care trăiesc de pe o zi pe alta, iar tocmai de aceea ținta conducerii UE este să ridice nivelul de trai în toată Europa. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, Comisia se concentrează pe:

    • Încurajarea investițiilor;
    • Crearea locurilor de muncă, mai ales pentru tineri;
    • Inspecția anuală a statelor membre în privința respectării normelor europene;
    • Aprofundării și echitabilizării uniunii economice și monetare.

    4. O Europă mai puternică pe scena internațională

    Pe lângă axarea pe dezvoltarea în sine a țărilor din UE, Comisia Europeană dorește să promoveze idealurile europene, implicându-se pe perioada acestui mandat în Balcanii de Vest (Albania, Bosnia și Herțegovina, Republica Macedonia, Muntenegru și Serbia) și în Africa.

    5. Promovarea modului de viață european

    Ilegalitatea nu își are locul într-o Europă ideală. De aceea, una dintre prioritățile Comisiei Europene este să protejeze cetățenii și principalele valori ale umanității, bazându-se pe responsabilizare și creșterea solidarității între statele membre.

    6. Un nou elan pentru democrația europeană

    Democrația este un sistem de guvernare care pune „voința poporului” pe primul loc, iar o sferă europeană fără un astfel de sistem nu poate exista. De aceea, Comisia Europeană se concentrează pe consolidarea unei democrații continentale, care nu lasă în urmă niciunul dintre statele membre.

    Cum să aduci o schimbare în România sau Europa prin CE

    Te nemulțumește ceva în actuala societate europeană? Vrei să se implementeze o nouă lege pe un anumit subiect? Ești nemulțumit de vreuna dintre politicile europene?

    UE îți dă posibilitatea să te implici și așteaptă propunerile tale. Astfel, poți folosi următoarele căi pentru a te adresa Comisiei Europene:

    • Depune o inițiativă cetățenească europeană (ai nevoie de un milion de semnături din cel puțin 7 din cele 27 de state membre pentru ca aceasta să fie luată în considerare);
    • Participă la consultări publice sau la dialoguri între cetățeni și diverși reprezentanți ai Comisiei Europene sau ai PE.

    Mulți dintre noi, românii, nu suntem obișnuiți să avem un „guvern” dincolo de granițe, chiar și după 30 de ani de la căderea comunismului, însă Euromanian vrea să reprezinte o piatră de temelie la clădirea unei Românii cu adevărat europene, iar faptul că tu tocmai ai înțeles cum merg lucrurile la Comisia Europeană este un mic pas înainte!

    Ajută-ne să dezvoltăm România pe calea europeană: împărtășește acest articol prietenilor și familiei!

    Articole asemănătoare

    LEAVE A REPLY

    Please enter your comment!
    Please enter your name here

    Urmărește-ne pe social media

    219FansLike

    Devino un european adevărat

    Abonează-te la newsletter-ul Euromanian și alătură-te comunității noastre! Stai la curent cu ultimele trenduri europene și pășește prin cocktailul cultural de pe bătrânul continent.